- „Este puțin probabilă o politică comună de securitate față de investițiile chineze în infrastructura digitală”, spune un nou studiu realizat de Overseas Development Institute
- Unele țări respectă politica dură a SUA, astfel încât Huawei ar putea fi nevoit să se concentreze pe dobândirea autonomiei în producția componentelor-cheie, cum ar fi cipurile.
Preocupările de securitate ridicate de SUA cu privire la tehnologiile Huawei nu sunt în mod necesar împărtășite de alte țări dezvoltate, în contextul în care firma chineză își continuă planul de a construi o fabrică de echipamente 5G în Franța, potrivit unui nou raport, citat de South China Morning Post
Într-un studiu publicat miercuri, think-tankul din Londra, Overseas Development Institute , a concluzionat că „este puțin probabilă o politică comună de securitate față de investițiile chineze în infrastructura digitală”.
Studiul mai spune că „îngrijorările din ce în ce mai mari cu privire la dependența de tehnologie determină unele țări dezvoltate mai bogate să reevalueze angajamentul față de China în ceea ce privește construcția infrastructurii digitale, dar țările în curs de dezvoltare mai sărace par să fie reticente în a urma exemplul”.
Gigantul de telecomunicații din Shenzhen intenționează să construiască în Franța o fabrică de producție de 200 milioane euro (244 milioane USD). Fabrica, care se așteaptă să se deschidă în 2023, va crea echipamente pentru producția de stații de bază fără fir pentru clienții Huawei din Europa, potrivit unui comunicat al companiei.
Situată în apropierea graniței Franței cu Germania, locația își propune să producă în principal echipamente 5G în valoare de 1 miliard de euro pe an pentru piața europeană, într-o perioadă în care compania se confruntă cu critici din ce în ce mai mari din partea SUA cu privire la faptul că echipamentele sale de rețea mobilă reprezintă un risc de spionaj.
Firma a respins acuzațiile, inclusiv afirmațiile că ar permite guvernului chinez accesul la echipamentele sale pentru a spiona traficul de voce și date.
În 2019, Biroul de Industrie și Securitate al Departamentului de Comerț din SUA a adăugat Huawei pe „lista neagră”, restricționând accesul companiei la rețelele din SUA.
Biroul a limitat, de asemenea, exporturile de tehnologii americane către companie și i-a interzis licitarea pentru contracte guvernamentale sau construcția de rețelele 5G în alte țări dezvoltate, inclusiv Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie.
„Țările în curs de dezvoltare, totuși, rezistă efortului de a exclude compania din rețelele lor”, a spus studiul ODI.
De exemplu, guvernul malaezian a rezistat demersurilor de la Washington, insistând asupra faptului că standardele sale de securitate vor fi aplicate în procesul de selectare a partenerilor 5G și nu a exclus utilizarea Huawei sau a altor companii chineze.
În Africa, majoritatea țărilor au optat pentru Huawei, Kenya și Africa de Sud folosind deja tehnologia sa pentru a-și întreține rețelele 5G.
În ciuda presiunii crescânde din partea SUA pentru ca țările să nu mai folosească tehnologia chineză 5G, Huawei rămâne cel mai mare furnizor de echipamente și tehnologii de telecomunicații din Africa.
Un studiu recent realizat de CSIS Reconnecting Asia Project a spus că economiile în curs de dezvoltare încă optează pentru Huawei și au identificat 70 de oferte în 41 de țări pentru infrastructură cloud și servicii de e-guvernare. Acesta a constatat că majoritatea acestor tranzacții (57%) au fost în țări cu venituri medii și peste o treime se află în Africa.
În 2020, Huawei și ZTE ar fi reprezentat, de asemenea, 50 – 60% din vânzările de echipamente fără fir în Africa și Orientul Mijlociu. „Rămâne de văzut dacă mai multe țări vor exclude companiile chineze din rețelele lor 5G”, menționează studiul ODI.
Olena Borodyna, ofițer de cercetare în cadrul programului ODI Riscuri Globale și Reziliență și coautor al raportului, a spus că în condițiile în care administrația președintelui american Joe Biden continuă o politică dură cu privire la Huawei, iar alte țări urmează exemplul, pe termen scurt, compania ar trebui să se concentreze pe dobândirea autonomiei în producția componentelor-cheie, cum ar fi cipurile.
Acest lucru ar putea fi critic pentru dezvoltarea companiei după ce a epuizat stocul de semiconductori pe care și-l construise, a spus Borodyna.
„În timp ce țările care înscriu Huawei pe lista neagră afectează vânzările în unele zone geografice, țările în curs de dezvoltare vor continua să cumpere produse Huawei”, a spus ea. De asemenea, compania va continua să se concentreze pe piața internă a Chinei și să acorde prioritate altor domenii de activitate, cum ar fi serviciile cloud, pentru a stimula creșterea, a adăugat ea.
Dar, pe termen lung, chiar dacă relația cu SUA și alte țări care au inclus pe lista neagră compania s-ar îmbunătăți, Borodyna a spus că Huawei și alte firme chineze ar trebui să-și limiteze expunerea la riscul geopolitic printr-un impuls continuu pentru autonomie tehnologică și de inovare.
Ea a spus că leadership-ul continuu în implementarea 5G și, de asemenea, inovația în inteligența artificială și tehnologiile de telecomunicații de nouă generație, cum ar fi 6G, vor fi condiționate de succesul acestor eforturi.
„Acest lucru este, de asemenea, exacerbat de faptul că Statele Unite limitează accesul Huawei la facilități de cercetare și dezvoltare și își accelerează eforturile de a direcționa conducerea nord-americană în acest spațiu prin inițiative precum Next G Alliance”, a spus Borodyna.
Pe lângă Franța, Huawei implementează proiecte de infrastructură digitală de miliarde de dolari în Africa și Asia. În Asia de Sud-Est, va cheltui 23,2 milioane USD pentru a construi cel de-al treilea său centru de date din Thailanda, pentru a dezvolta un hub regional pentru tehnologia digitală. De asemenea, va construi în comun o rețea de transport optic împreună cu compania publică CAT Telecom, care va fi în folosul multinaționalelor și agențiilor guvernamentale.
Studiul ODI a afirmat că au existat rapoarte conform cărora companiile chineze au exportat tehnologii smart-city în peste 100 de țări, în 398 de situații.
„[Cu toate acestea] nu este clar în ce măsură preocupările cu privire la securitate și confidențialitatea datelor sunt împărtășite de țările în curs de dezvoltare și, dacă da, în ce măsură acest lucru le va împiedica să coopereze cu China, în special în absența unor alternative competitive”, a spus acesta.
Studiul a afirmat că, și înainte de introducerea sistemului 5G, Huawei și-a extins cota de piață în țările în curs de dezvoltare datorită împrumuturilor acordate de Banca Chineză de Investiții, Exim Bank și Banca Chinei guvernelor și companiilor de telecomunicații pentru modernizarea rețelelor de telecomunicații.
„În ceea ce privește 5G, competitorii precum Samsung sunt incapabili să se alinieze cu Huawei pe unele dintre piețele cu prețuri mai sensibile, incluzând probabil multe țări în curs de dezvoltare”, se arată în raport.
Alexander Brown, analist la Institutul Mercator pentru Studii Chineze, a declarat că, având în vedere că Huawei se confruntă cu restricții în unele țări dezvoltate, „conducerea Partidului Comunist din Beijing a făcut ca fiabilitatea lanțului de aprovizionare și capacitățile tehnologice de bază să fie chestiuni urgente de securitate națională și puncte centrale ale ultimul său plan cincinal”.
Brown a spus că, potrivit planului, China va sprijini tehnologiile de frontieră, cum ar fi inteligența artificială de nouă generație, calculul cuantic, semiconductorii sau neuroștiințele, și a pus principalele întreprinderi de tehnologie din țară sub presiuni de livrare.